Scoala Sanitara
  0239.662.611
  scoalasanitara@gmail.com
  Bulevardul Independentei, Nr. 238, Braila
"Nici o misiune nu este mai nobila decat aceea de a-ti sluji aproapele."
scoalasanitara@gmail.com
1991-2013 SANATATE SI TEMPERANTA BRAILA
Back to pagina medicului
Stomacul și ... hipertensiunea




Sursa imaginii: http://www.moneytime.com.au 

     În postările precedente am arătat că hipertensiunea arterială (HTA) este vindecabilă și că acest deziderat se poate obține doar prin schimbarea obiceiurilor bolnavului. Drumul spre vindecare include descoperirea legilor care guvernează ființa umană și adoptarea unui stil de viață caracterizat prin ascultare de ele. Oricum, există anumite bariere psihologice care pot să ne încurce în atingerea acestui deziderat, iar una dintre ele este neînțelegerea legăturilor dintre diverse aparate și sisteme care formează organismul omenesc.

    În 2003, o echipă de medici italieni a publicat un studiu surprinzător. O parte din pacienții studiați aveau în același timp două afecțiuni: HTA și gastrită (o boală a stomacului cauzată de o bacterie numită H. pylori). După eliminarea bacteriei și vindecarea gastritei, valorile tensiunii arteriale (TA) la acest grup de pacienți au scăzut semnificativ (1). Studiul are darul de a te pune pe gânduri, deoarece deseori uităm că în organism există o strânsă interdependență între organe – suferința unui organ atrage după sine suferința altuia.

   Atunci când ne îmbolnăvim, avem tendința de a căuta cauza bolii la nivelul organului afectat de boală. De exemplu, deseori punem răcelile pe seama expunerii la curenți de aer rece, deoarece aceștia acționează în sfera ORL.Totuși, o răceală poate să apară pe fondul unei scăderi a imunității, deci poate fi favorizată de consumul de băuturi alcoolice, de excesul de dulciuri, de nopțile nedormite, deși acestea nu acționează direct asupra aparatului respirator. Același tip de raționament ne face să punem durerile reumatismale pe seama expunerii prelungite la frig, deoarece articulațiile au fost expuse la această agresiune. Cititorii acestei reviste au descoperit însă și alți factori care agravează boala artrozică, cum ar fi alimentația nesănătoasă.

  În urmă cu peste 100 de ani, mai precis în 1896, un cunoscut educator de sănătate scria: „Aproape toți membrii familiei omenești mănâncă mai mult decât are nevoie organismul. Acest surplus se alterează și devine o masă de materie urât mirositoare.” (2) Este un raționament simplu: dacă nu se respectă legile sănătății, alimentele consumate se pot altera, adică vor apare fenomene nedorite de fermentație a carbohidraților, respectiv de putrefacție a proteinelor. În special acestea din urmă vor duce la formarea unor toxine (amine, indol, scatol, amoniac), toxine ce pot fi absorbite cu ușurință în sânge. Astfel, în loc să fie hrănit, corpul va fi otrăvit.

   Este adevărat, în momentul de față cercetarea efectelor pe care astfel de substanțe le au asupra sănătății nu constituie o prioritate pentru știința medicală. Totuși este clar că ele se formează în tubul digestiv, mai ales în condițiile nerespectării unor legi ale sănătății. De asemenea, știm că nu sunt în totalitate inactivate la prima trecere prin ficat, o parte din ele putând ajunge în circulația generală. Studii experimentale, făcute la începutul secolului XX, au scos în evidență efectul negativ al acestor substanțe asupra vaselor de sânge.(3)  Astfel, ele pot fi una dintre cauzele misterioasei inflamații pe care oamenii de știință au descoperit-o în arterele hipertensivilor, inflamație despre care am scris în numărul din martie.

   Punând aceste lucruri cap la cap, înțelegem că drumul spre vindecarea HTA include obligatoriu cultivarea unor obiceiuri care să facă munca stomacului ușoară. Iată câteva dintre legile sănătății care guvernează această parte importantă a organismului nostru:

        •Mâncați la ore fixe! Organismul nostru face mai bine față solicitărilor dacă acestea sunt previzibile.
        •Mestecați bine alimentele!
        •Nu mâncați în grabă!
        •Lăsați un interval de cel puțin cinci ore între mese, deoarece faza gastrică a digestiei (timpul petrecut de alimente în stomac) este de aproximativ   patru ore. După ce a terminat digestia unei mese, stomacul are nevoie de o mică pauză, în care să se pregătească pentru masa următoare.
        •Nu mâncați absolut nimic între mese! Gustările tulbură digestia mesei anterioare, chiar dacă e vorba doar fructe sau semințe. Studii radiologice au arătat că digestia gastrică se poate lungi până la 6-9 ore la cei ce au acest obicei nesănătos.Evitați condimentele tari (piper, muștar, ardei iute, etc.)!   Ceea ce „ne pișc㔠doar la limbă, poate leza serios stomacul.
        •Nu consumați apă în timpul mesei! Apa diluează sucurile digestive și întârzie astfel digestia. Putem bea apă cu jumătate de oră înainte de masă, respectiv la două ore după masă.
        •Luați o masă de seară ușoară. În majoritatea cazurilor, este mai sănătos să iei două mese pe zi în loc de trei mese. Dacă totuși alegeți să mâncați o a treia masă, consumați la această masă alimente care necesită un timp scurt pentru digestie: fructe și produse cerealiere (pesmet, covrig, biscuit, floricele de porumb, pufuleți).

   „Renunțarea la masa de seară face cât 100 de medici”

                                                                                                                       - proverb spaniol
   Bibliografie:

1. Alessio Migneco et al. Eradication of Helicobacter pylori Infection Improves Blood Pressure Values in Patients Affected by Hypertension, Helicobacter, Volume 8 • Number 6 • 2003
2. Ellen G. White – Dietă și hrană, București, Casa de Editură Viață și Sănătate, 2009
3. J. H. Kellogg – Autointoxication or intestinal toxemia, Battle Creek, Michigan, The Modern Medicine Publishing Co., 1919


Sursa: http://drbratu.blogspot.ro/2013/12/stomacul-si-hipertensiunea.html#more